Alopecia areata

Alopecia areata  sau pelada, reprezinta boala care determina caderea parului pe
anumite portiuni („insule”) a parului generând formarea unor placi rotunde

lipsite de par, ca o moneda, si care evolueaza local, uneori persistând

perioade de ordinul anilor. Se estimeaza ca cca. 2% din populatia SUA (cca.
2 milioane de persoane) va fi afectata de alopecia areata în decursul vietii.
Din punct de vedere al formei de alopecia areata, o mica parte dintre pacienti (cca. 5%)
pot prezenta pierderea totala a parului capului (alopecie totala) si chiar a
pilozitatii corporale (alopecie universala). Boala este cauzata de o reactie a
sistemului imun, declansata de factori înca neprecizati. Sistemul imun
determina o reactie de autodistrugere a radacinii firelor de par având ca
rezultat caderea parului.

Cine prezinta risc de alopecie areata?

Alopecia areata poate afecta persoane din orice zona geografica si de orice rasa. Copii si
adultii tineri sunt cel mai frecvent afectati, dar este posibila manifestarea la
orice vârsta. Una din 5 persoane cu alopecie areata prezinta ruda/e cu istoric de boala.

Cum se manifesta ?

Alopecia areata debuteaza cu una sau mai multe placi mici, de marimea unei monede,
care pot evolua individual sau pot conflua. De regula se manifesta la nivelul
pielii capului dar poate interesa orice zona paroasa, cum ar fi sprâncenele,
genele, barba. În evolutie parul pierdut se poate regenera, pentru ca apoi sa
cada iar. Regenerarea completa este întotdeauna posibila. Alopecia areata nu determina
simptome, doar rareori debutul unei noi placi poade fi precedat de senzatie
de mâncarime. Uneori mici depresiuni punctiforme sunt vizibile pe suprafata
unghiilor, rar apar alterari severe ale lamei unghiale.

Care este cauza  ?

Alopecia areata este o boala autoimuna, în care sistemul imun declanseaza o reactie care
ataca foliculii pilosi. Cauza declansatoare nu se cunoaste. Sunt persoane care
prezinta predispozitie genetica, teren individual care permite si usureaza
actiunea unor factori declansatori. Alopecia areata nu este contagioasa.

Care sunt analizele pentru confirmarea  alopeciei areate?

Medicul dermatolog stabileste de regula fara dificultate diagnosticul de alopecie areata,
dar uneori, în unele situatii deosebite, efectuarea unei biopsii cutanate a
leziunii scalpului poate fi utila pentru confirmarea diagnosticului.

Este alopecia areata un semn de boala grava?

Alopecia areata (sau pelada) nu reprezinta un semn de boala grava, de regula
afectând persoane sanatoase. Boala poate asocia un risc mai crescut de
asociere cu eczema atopica, astm, rinita alergica sau cu unele afectiuni din
familia bolilor autoimune cum ar fi: tiroidita autoimuna, vitiligo. Pacientii
pot avea rude suferinde de aceste afectiuni sau alte boli autoimune (diabet
insulinodependent, lupus eritematos sistemic).

Se va regenera (va mai creste) parul ?

Da, cel mai probabil parul va creste, dar este posibil sa cada din nou.
Evolutia este variabila de la o persoana la alta, si nimeni nu poate anticipa
exact când se va regenera parul, si respectiv daca vor aparea recidive.
Caracterul impredictibil al evolutiei alopeciei areate  si imposibilitatea asigurarii
controlului bolii, creaza disconfort si frustrare. Sunt persoane care prezinta
episod unic, minor de alopecie areata, cu regenerare completa, si sunt cazuri la care
evolutia este recidivanta pe parcursul mai multor ani.
Potentialul de regenerare completa a parului este întotdeauna prezent, chiar
si la cei cu alopecie totala a scalpului sau a întregului corp. Parul regenerat
este alb, dar ulterior în timp îsi poate recapata culoarea si textura normala.

Care sunt posibilitatile de tratament?

Trebuie înteles ca nu exista tratament care sa garanteze vindecarea imediata.

Chiar în cursul tratamentului aplicat pentru regenerarea parului pot sa apara
noi placi peladice. Numai stabilizarea reactiei autoimune (exagerata în alopecie areata)
poate asigura vindecarea. Acest fenomen este individual, depinde de fiecare
individ în parte. Alopecia areata se poate vindeca si de la sine, la unele persoane.

Medicatia care poate ajuta si induce regenerarea parului cuprinde
urmatoarele substante ( medicamentatia se ia doar  prescrisa de un medic!):

     - corticosteroizii reprezinta o clasa de antiinflamatoare care reduc activitatea
exagerata a sistemului imun. Se pot administra sub forma de injectii
(infiltratii) locale în pielea afectata, prin masaj local cu creme, sau pe cale
generala sub forma de tablete luate pe cale orala. Infiltratiile cortizonice se
administreaza la intervale de 3-6 saptamâni si sunt indicate pentru placile
scalpului, sprâncenelor, barbii. 

Regenerarea parului devine vizibila la cca 4 saptamâni dupa infiltratie. 

Cremele cortizonice aplicate local au efecte mai slabe, dar pot fi mai indicate 

pentru placile extensive fiind mai usor de administrat. Administrarea orala a

 cortizonului prezinta risc de reactii adverse generale. De aceea nu se indica în

 mod uzual ci doar în anumite situatii stabilite de dermatolog.

     - solutia de Minoxidil 5% administrata local cutanat stimuleaza cresterea
parului. Se aplica de 2 ori pe zi pe placile peladice de pe scalp, sprâncene
sau barba. Tratamentul este util la adulti si copii (exista si concentratia de
3% în cazul în care medicul considera necesar). Se observa reaparitia parului
dupa cca. 12 saptamâni de tratament.

      - cignolinul este o substanta înrudita cu clasa gudroanelor sintetice, care
poate actiona asupra reactiei imune de la nivelul pielii. Se aplica sub forma
de crema, în concentratia stabilita de medic, pe placile de alopecie de pe
scalp, fiind de evitat alicarea pe fata. Se îndeparteaza prin spalare dupa 20-
60 min pentru a evita iritatia respectiv înrosirea pielii, iritatie (revulsie) care
s-a dovedit a nu aduce beneficii în procesul de regenerare a parului.
     - se pot stabili scheme terapeutice care pot combina principiile de tratament.
În cazurile cu evolutie favorabila noii peri regenerati încep sa apara în cca.
8-12 saptamâni.
Alte alternative
Utilizarea unei peruci sau a unei sepci poate suplini disconfortul estetic la
pacientii cu alopecie extinsa. Acoperirea în acest fel a scalpului nu dauneaza
cresterii parului.

Va afecta alopecia areata calitatea vietii?

Alopecia areata poate crea stres emotional legat de considerente estetice, într-o societate
unde din prejudecata aspectul parului face parte dintre criteriile de apreciere
a starii de bine si „sanatate”. Este necesar de subliniat înca o data ca alopecia areata nu
afecteaza starea de sanatate, iar pe de alta parte alopecia areata nu ar trebui perceputa ca
o problema care sa timoreze o persoana în relatiile cu semenii, la scoala, în
cariera sau în familie.

 

EPIDEMIOLOGIE

Boala afecteaza circa 0,1-0,2% dintre indivizi, raportul dintre sexe fiind aproximativ egal. Alopecia areata apare la persoane aparent sanatoase si care nu au alte boli dermatologice. Ea este adesea descoperita incidental, la frizer. Categoriile de vârsta la care se declanseaza cel mai frecvent afectiunea sunt adolescentii si adultii tineri.

TIPURI DE ALOPECIE AREATA

În cele mai multe cazuri, alopecia areata se prezinta sub forma unei zone izolate lipsita de par, la nivelul scalpului. Caderea parului poate fi difuza, afectând întregul scalp, situatie definita ca alopecie areata difuza.

Alopecia areata uniloculara (alopecia areata monolocularis) defineste situatia în care exista o singura zona lipsita de par la nivelul scalpului. Alopecia areata multiloculara (alopecia areata multilocularis) defineste situatia în care exista multiple zone lipsite de par.

Atunci când boala este limitata doar la nivelul parului facial, se numeste alopecia areata barbae. În cazul în care caderea parului afecteaza întreg scalpul, boala se numeste alopecie areata totala (alopecia areata totalis). Daca pacientul îsi pierde parul de pe întrega suprafata a corpului (inclusiv parul pubian), atunci diagnosticul va fi de alopecie areata universala (alopecia areata universalis).

CAUZE

Cauza pierderii parului în alopecia areata nu a fost înca elucidata. Deoarece apare mai frecvent la persoanele care au membri ai familiei afectati de aceasta boala, se considera ca ereditatea ar juca un rol important în declansarea ei. Cercetatorii sunt de parere ca afectiunea are si o componenta autoimuna, dat fiind faptul ca ea apare la pacientii cu istoric personal sau familial de boli autoimune (vitiligo, tiroidita, anemie pernicioasa).

Boala poate aparea însa si sporadic, fara niciun fel de antecedente personale sau familiale.

Alopecia areata nu este contagioasa si nu este influentata de regimul alimentar. Declansarea ei poate fi însa pusa în legatura cu un stress major. 

DIAGNOSTIC

Diagnosticul alopeciei areate este unul exclusiv clinic. Boala debuteaza prin aparitia de mici zone circumscrise de alopecie, care ulterior se extind sau apar si în alte regiuni. Pot exista simultan zone de cadere a parului cu zone de regenerare. Boala are o evolutie ondulanta, perioadele de remisiune alternând cu perioadele de exacerbare. Uneori, boala se poate remite permanent, fara niciun fel de tratament.    

Pot coexista si modificari morfologice ale unghiilor (pitting, trachionichie, fragilitate).

EVOLUTIE

Boala evolueaza în 3 faze: pierderea brusca a parului, extinderea zonei de alopecie si regenerarea parului în zona afectata. Acest ciclu evolutiv poate dura uneori câteva luni sau ani, în sensul ca extindere alopeciei si mai ales regenerarea parului au o durata foarte variabila.  

TRATAMENT

La aproximativ jumatate din pacienti, cresterea parului în zonele de alopecie se va face de la sine, fara niciun fel de tratament. Daca zona afectata este mica, se recomanda urmarirea evolutiei afectiunii, care la majoritatea pacientilor consta în remisiune spontana si recresterea parului. Doar în 10% din cazuri, regenerarea parului nu va fi completa sau nu se va produce deloc.

Sunt raportate a fi eficiente tratamentele cu clobetasol, fluocinonid (ambele în cazul alopeciilor extinse), injectiile locale sau creme pe baza de steroizi (în special pentru zone mici, cum ar fi alopecia localizata la nivelul sprâncenelor). Minoxidilul si ciclosporina în administrare topica sunt de asemenea considerate utile.

Corticosteroizii administrati oral induc regresia bolii, dar numai pe durata utilizarii lor, de aceea nu reprezinta o solutie pe termen lung, datorita multiplelor efecte adverse ale acestei categorii de substante (hipertensiune, osteoporoza, imunosupresie, ulcer gastroduodenal, retentie hidrosalina, miopatie cortizonica, diabet cortizonic).

Pentru zonele mici de alopecie de la nivelul pilozitatii faciale (barba, mustata) se pot folosi unguente cu tacrolimus (de asemenea doar pentru perioade scurte de timp, având în vedere efectele adverse ale tacrolimus).

Caderea parului

 Caderea parului reprezinta una dintre cele mai intalnite temeri ale noastre. In mod normal, pierdem in fiecare zi intre 50 si 100 de fire de par, iar la spalare, datorita traumatizarii, numarul acestora poate fi mai mare. Atunci cand firele cazute sunt excesiv de multe si efectul este neplacut vizibil, cauzele pot fi variate, temporare sau permanente, iar tratamentul trebuie adecvat infunctie de cauza producerii.

Cauzele caderii parului

Alopecia androgenica sau calvitia

Alopecia androgenica este o boala ce afecteaza aproximativ 95% dintre persoanele care sufera de caderea parului. Atat barbatii, cat si femeile pot fi afectate de aceasta boala, desi in moddiferit - la barbati se manifesta prin calvitie, iar la femei prin rarirea parului (in special pe cupola capului). Vinovata de alopecia androgenica este enzima hormonala dihidrotestosteron (DHT) si afecteaza persoanele cu predispozitie genetica.

Boala se manifesta prin micsorarea foliculilor de par, in zone localizate. Treptat, foliculii produc fire de par tot mai subtiri, pana cand acestea devin transparente si inceteaza sa mai apara. Tratamentul include medicamente ca Minoxidil, estrogeni aplicati local, suplimente de Zinc si transplant de par.

Alopecia areata

Aceasta afectiune se manifesta prin zone de pe scalp lipsite de par si poate afecta atat barbatii cat si femeile. In functie de severitate, exista mai multe tipuri ale acestei boli:
- Alopecia areata - zone fara par, de aproximativ 2 - 3 cm.
- Alopecia totalis - pierderea tuturor firelor de par de pe scalp.
- Alopecia universalis - caderea totala a firelor de pe scalp si intregul corp.

Se crede ca alopecia aerata este o boala autoimuna a parului, ceea ce inseamna ca organsmul percepe foliculul de par ca pe o amenintare, si prin urmare il ataca. Pentru alopecia areata nu exista vindecare, ci doar tratamente urmate pana la incetarea manifestarii bolii. Aceste tratamente se impart in doua categorii - pentru persoane care au pierdut mai putin de 50% din totalitatea firelor de par (corticosteroizi, retin A, zinc) si pentru cele care au pierdut mai mult de 50% (cortizon, PUVA, iritanti, medicamente imunosupresive).

Alte tipuri de alopecii

- Alopecia cicatriciala este produsa de inflamarea foliculului cauzata de diverse infectii. Boala apare in cadrul manifestarii unor boli precum lupus eritematos sau lichen plan.

Cauze hormonale ale caderii parului

Datorita faptului ca hormonii sunt cei care stimuleaza cresterea parului si influenteaza caderea acestuia, chimbarile hormonale au cel mai mare impact asupra caderii parului. Este una dintre cele mai intalnite cauze in caderea parului si afecteaza atat barbatii cat si femeile. Caderea parului este de obicei localizata pe calota capului si este cauzata de dihidrotestosteron.

- Sarcina este o perioada de schimbari hormonale drastice in viata unei femei. Perioada ce prezinta risculd e cadere a parului este cea de dupa nastere, cand multe dintre firele de par intra in faza de repaos - teleogen - odata. La 2 - 3 luni dupa nastere aceste fire cadtoate odata, producand o rarire semnificativa a parului. In cele mai multe cazuri lucrurile revin la normal in totalitate, la 9 - 12 luni de la nastere.

- Bolile tiroidale care produc o hiperactivitate - hipertiroidism, sau o hipoactivitate - hipotiroidism - a glandei tiroide sunt deseori asociate cu caderea parului. In conditiile unui tratament corespunzator, pierderea parului este reversibila.

- Caderea parului cauzata de pilulele anticonceptionale apare de obicei la femeile care au o predispozitie genetica spre caderea parului si inceteaza odata cu intreruperea tratamentului cu anticonceptionale.

Caderea parului datorata traumatismelor mecanice

Cateodata caderea parului este produsa chiar de catre pacientul in cauza, fie datorita unor tulburari obsesiv-comportamentale, fie unor obiceiuri daunatoare de aranjare a parului.

- Tricotilomania este o boala psihica ce se manifesta prin smulgerea firelor de par, constient sau in mod inconstient. Aceasta afectiune poate aparea la copii sau adulti si se datoreaza stresului. Efectele sunt portiuni lipsite de par, pe cap sau in sprancene.

- Alopecia de tractiune este de obicei cauzata de diverse tehnici de aranjare a parului, prin care acesta este tras in mod constant - strangerea parului in coada sau cu clame, intinderea parului, impletirea coditelor la persoanele afro-americane. Daca aceste obiceiuri continua pe perioade indelungate, pierderea parului poate fi permanenta, dar de celemai multe ori parul reincepe sa creasca odata cu renuntarea la astfel de practici.

Caderea parului produsa de medicamente si substante chimice

- Medicamentele pot produce o cadere temporara a parului, in special cele prescrise pentru: guta, artrita, acnee, psoriazis, precum si unele medicamente pentru boli de inima.

- Chimioterapia si tratamentul cu radiatii produce caderea parului prin oprirea diviziunii celulelor. Parul se subtiaza si se rupe. Acest efect apare la 1 - 3 saptamani de la inceperea tratamentului, pacientii pierzand pana la 90% din parul de pe scalp.

Stresul

Cadere aparului produse de stres apare de obicei la 3 luni de la producerea evenimentului cauzator de stres - procedura chirurgicala invaziva, traumatizare emotionala. In cazul in care persoana respectiva nu este predispusa la alopecie androgenica, parul isi va relua faza de crestere.

Infectii si boli

- Infectia cu ciuperca a scalpului se manifesta prin zone de descuamare ce se pot extinde, continuand cu fire casante, roseata, umflaturi si supurari. Aceasta afectiune este contagioasa si se trateaza cu medicatie orala.

- Lupus eritematos este o boala sistemica ce afecteaza mai multe organe, producand inflamatia acestora. Principalul simptomn al bolii sunt eruptiile cutanate pe fata si gat, brate si maini. Aproximativ jumatate dintre persoanele ce sufera de aceasta afectiune prezinta si caderea parului.

Dieta deficitara

Caderea parului poate aparea in cazul urmarii unei diete cu continut scazut de proteine, ce produce intrarea foliculului in faza de repaos. Caderea parului este vizibila la 2 - 3 luni de la urmarea dietei si este o repercusiune reversibila.
- Deficienta de fier poate fi o cauza comuna a pierderii firelor de par.